Nuci de casa

Toata copilaria mea am auzit de aceste mici prajituri, am gasit retete in cartile de dulcuri ale mamei insa m-am lovit de un obstacol de netrecut: pierderea formei. Desi nu este chiar micuta si picioare nu are, a disparut in mod misterios din bucatarie si nu a mai fost gasita. O varianta a disparitiei misterioase ar fi imprumutul catre o vecina, fire intreprinzatoare, a uitat sa o mai returneze. Sau cine stie poate a fost rapita de extraterestri. Forma, nu vecina :).

Am tot cautat sa o inlocuim de-a lungul anilor insa nu am gasit si nici nu a fost prioritatea numarul unu. Insa vremurile s-au shimbat, acum gasesti tot ce vrei si ce nu vrei sa cumperi, si acum suntem mandrii proprietari ai unei forme de nuci.

Cum am luat-o, am si testat-o. Nu am folosit untura si am zis sa folosesc o reteta cu unt. Untura,ce este aia? Eu folosesc unt, mult mai sanatos si bun. Mare greseala :). Esec total, aluatul s-a ars, lipit, nu a iesit nicicum ceea ce ar fi trebuit . Drept urmare a acestei tentative esuate forma a stat nefolosita o perioada de cateva luni. M-am lovit de ea prin dulap si am zis ca trebuie sa mai fac o incercare.

De data aceasta calcaiul lui Ahile s-a dovedit a fi obtinerea unui ingredient important: untura. Nu aveam de gand sa mai incerc cu unt :). Nu am reusit sa gasesc la niciun supermarket, hipermarket desi intr-o perioada vazusem. Norocul meu a fost bunica unei prietene care nu numai ca avea un stoc de untura dar avea si o reteta de nuci la indemana :).

Bun, acum aveam ingredientele plus o reteta testata si retestata de-a lungul anilor, cale de intors nu mai aveam, deci la prajiturit inainte.

Reteta pentru coji este urmatoarea: 5 oua, 300 grame de untura topita, 600 grame de faina, 10 grame praf de copt, un praf de sare, esenta de vanilie si 2-3 linguri de zahar pudra.

Se amesteca ingredientele astfel insat sa formeze un aluat omogen. Nu este mare inginerie, se amesteca oualele cu untura, faina si restul ingredientelor apoi se framanta un pic. Se imparte aluatul si se fac bilute de 6 grame de aluat. Si da, am cantarit fiecare biluta :). Nu a mers din ochi pentru ca dadeam rateauri de cateva grame, nu multe 2-3 grame, dar se pare ca erau importante iar aluatul ar fi iesit din forma la presare.

Am urmat reteta ca la carte, am lasat forma pe aragaz sa se incalzeasca bine, am uns-o cu putin ulei . Am pus primele bilute de aluat, am presat, si am asteptat linistita 1 minut ca sa o intorc pe partea cealalta. A venit momentul sa deschid forma. Esec total, iar. Arse si nu se mai dezlipeau de forma. In acel moment ma gandeam daca merge sa fac frisbee din forma si sa o arunc prin gradina :). Ramanea problema, sa deschid usa sau sa o arunc direct prin geam :).

M-am calmat repede si nu m-am dat batuta si am zis sa mai fac o incercare, poate nu am incins bine forma. Dupa ce am curatat forma si am incins-o bine, bine am hotarat sa o ung cu putina untura in loc de ulei de floarea soarelui. Si bine am facut pentru ca a mers, cojile de nuci au iesit perfecte.

Pentru umplutura am folosit crema ganache si nuci macinate. Pentru ganache am avut nevoie de 200 ml de smantana pentru frisca si 200 grame de ciocolata topite la bain marie, dupa racire batute cu mixerul, astfel incat sa iasa o crema destul de consistenta. Cantitatea mare de ciocolata din reteta este necesara pentru obtinerea unei creme tari. Nucile se adauga dupa preferinte, eu le-am lasat un pic la cuptor inainte de macinare.

Cojile se retuseaza si se taie excesul de aluat cu un cutitas sau o foarfeca de bucatarie si apoi se umplu cu compozitia de ciocolata, si se formeaza nucile. Ies foarte multe nuci, aproximativ 60 bucati.

Nuci de casa

Nuci de casa

Cojile de nuci, mai aveau nevoie de retusare inainte de a fi umplute. 6 grame de aluat sunt suficiente pentru a obtine jumatatea de nuca perfecta, fara margini ce trebuie decupate.